Croitoraşul cel isteţ

                    

                          Croitoraşul cel isteţ

A fost odată o domniță de împărat care vroia să își găsească un soț.Dar era foarte încrezută,așa că dacă venea un băiat la castel,punea o întrebare ,iar dacă nu o ghicea,începea să îl batjocorească.Vazanad că nu ghicește nimeni a dat porunca ca tot satul să știe că : "cine îmi ghicește întrebarea o să se mărite cu mine".L-a această veste auzită         s-au gândit să meargă și 3 croitori ,iar ei au s-au întâlnit pe același drum.Cel mijlociu și cel mare  erau foarte încrezatori că o să ghicească întrebarea,dar cel mic era cu norocul în față mergând voinic.Cei doi croitori supărați i-au zis:

-Mai băiete mai bine ți-ai vedea de treaba și să mergi acasă căci fără minte nu o să reușeșți,dar el nu a luat deloc de seama.

Când au ajuns la curtea regală au primit întrebarea :

-Am două feluri de  par în cap care sunt aceelea?

cel mare zisă: -Negru și alb (răspuns greșit)

cel mijlociu zise: -Roșu și cafeniu (răspuns greșit)

-cel mic: -Auriu și argintiu.Domnița văzând că a ghicit  și a zis hai să te mai pun la o încercare : -În noaptea asta te voi pune să dormi într-un grajd cu un urs și dacă eșți în viață de dimineață te iau de soț.Croitorul nu se sperie și aștepta noaptea,să se ducă în grajd.

Când a ajuns la poarta grajdului a început să spargă niște nuci și să le mănânce.Când a intrat în grajd ursul a cerut și el nuci ,dar croitorul având un plan  nu i-a dat nuci ci i-a aruncat o mâna de pietre în gură .Ursul văzând că sunt țări și nu poate mânca le-a scuipat.După aceea

croitorul a început să cânte,ursului i-a plăcut cum cânta croitorul așa că a dansat până s-a făcut dimineață.După aceasta domnita si croitorul s-au căsătorit și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți.